Acasă

Centrul pentru politici și analize în sănătate

A fost lansat al doilea Barometru de sănătate a populației. Reformele în Sănătate stagnează, este percepția generală despre evoluțiile sistemului de sănătate din Moldova

A fost lansat al doilea Barometru de sănătate a populației. Reformele în Sănătate stagnează, este percepția generală despre evoluțiile sistemului de sănătate din Moldova

23.01.2020 10:42
1697
0 Comentarii

Sistemul de sănătate din Republica Moldova a rămas neschimbat în ultimii cinci ani. Situația s-a menținut aceeași și în 2019, cu schimbări nesemnificative, arată cel de-al doilea Barometru de Sănătate al populației, lansat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS).

Potrivit cercetării, ponderea celor care au declarat că situația în domeniul sănătății nu a evoluat sau s-a înrăutățit este de peste 60% pentru perioada anilor 2013-2018 și de peste 65% - pentru anul trecut. Printre pacienții asigurați, aproximativ 30% consideră, totuși, că starea de lucruri s-a îmbunătățit. Printre pacienții neasigurați, același răspuns l-au oferit aproape 40% dintre intervievați.

Totodată, peste 50% dintre participanții la studiu au afirmat că reformele în Sănătate stagnează, iar 14,2% - că acestea merg într-o direcție greșită. Dacă numărul celor care spun că reformele stau pe loc este în creștere cu aproximativ 6 puncte procentuale față de 2018, atunci numărul celor care cred că direcția reformelor este una greșită a fost în scădere în 2019 cu 7 puncte procentuale față de anul 2018. Deși neesențial, a crescut și numărul celor care consideră că direcția reformelor în sănătate, în 2019, era bună. Ponderea este de 29,4% - în 2019, față de 27,5% - în 2018. Vom preciza că studiul a fost realizat în luna octombrie, când în Moldova aveau loc anumite schimbări politice, pe care o parte importantă a populației le considera favorabile țării.

Percepția oamenilor privind calitatea și accesul la serviciile medicale

Deși reformele stagnează și direcția acestora este una greșită, în opinia majorității respondenților, trendul în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale în ultimii doi ani rămâne practic neschimbat. 38,7% dintre respondenți au menționat și în 2018 și în 2019 că serviciile medicale în țară sunt de calitate înaltă. 42,9% (2019) și 41,7% (2018) au avut acest răspuns. Aproape 5%, și într-un an și-n altul, au afirmat că serviciile medicale din țară sunt de calitate foarte înaltă. Și doar în jur de 13% - au declarat în ambele perioade că serviciile medicale sunt de calitate proastă și foarte proastă.

Serviciile medicale sunt considerate accesibile de către 27,7% dintre respondenți și oarecum accesibile de 51,1% dintre respondenți. Cifrele sunt în ușoară creștere față de 2018, când la aceeași întrebare asemenea răspunsuri au oferit 26,6% dintre intervievați și respectiv 47,1%. Oarecum inaccesibile și total inaccesibile le considerau în 2019 puțin peste 20% dintre respondenți.

Percepția măsurată în mediul urban și cel rural este și ea diferită. Pentru aproape 47% dintre respondenții de la sate calitatea serviciilor medicale în 2019 a fost înaltă și foarte înaltă, pentru 40,8% - medie și doar pentru 16,6% - serviciile medicale au fost necalitative.

Doar 38,8% dintre respondenții din mediul urban au menționat în raport că serviciile medicale au fost anul trecut de calitate înaltă și foarte înaltă, iar 45,8% - de calitate medie și 16,6% - că serviciile au fost proaste.

Accesul la serviciile medicale primare sunt considerate oarecum accesibile de către aproape 52% dintre respondenți și accesibile - de doar 26,3%. Numărul celor care consideră că serviciile medicale spitalicești au fost anul trecut oarecum accesibile a fost și mai mare (56%) în comparație cu situația privind accesul la serviciile medicale primare. Numărul celor care consideră că serviciile medicale spitalicești au fost accesibile este de 25,7%.

Probleme care nu se schimbă

5 probleme rămân constante în sistemul de sănătate – dotarea instituțiilor cu echipament modern (41,6%), corupția (38,5%), costul ridicat al tratamentului (38,4%), atitudinea personalului medical (30,8%), accesul la medicamente compensate și gratuite (27,7%).

Totuși, numărul respondenților care consideră că au un acces mai bun la medicamente gratuite și compensate a scăzut de la 32,9% în 2018, la 27,7% - în 2019. În schimb, a crescut numărul celor care au menționat printre principalele probleme insuficiența de personal medical – de la 21,8% în 2018, la 26,6% - anul trecut.

Polița medicală: drepturile și obligațiile asiguratului

În 2019, își cunoșteau drepturile și obligațiile de asigurat 73% dintre intervievați, față 71,4% - un an mai devreme. Însă oamenii au început să se intereseze mai mult despre serviciile medicale pe care le oferă polița medicală, astfel că aproape 76% dintre respondenți au spus că știu gama serviciilor oferită de aceasta, față de aproape 72% - câți cunoșteau în 2018.

Opinii și experiențe privind asistența medicală primară

Medicul de familie este primul specialist de la care oamenii află ce drepturi și obligații au în calitate de persoană asigurată. Creșterea numărului celor care au declarat acest lucru este semnificativă în 2019 în comparație cu 2018 și a crescut de la 53,2% la 71,9%.

78,5% dintre respondenți au menționat că se adresează după asistență medicală în primul rând medicului de familie. Tendința este constantă față de 2018. E în ușoară creștere numărul celor care apelează după ajutor la Serviciul de Urgență – de la 7,4% în 2018, la 8,6% - în 2019.

Deși aproape 91% dintre respondenți au menționat că localitățile lor sunt asigurate cu medici de familie, aproape 40% au enumerat asigurarea cu medici de familie ca problemă prioritară pentru asistența medicală primară.

Majoritatea beneficiarilor de asistență medicală primară au mers la medicul de familie 2-3 ori sau mai mult în ultimele 12 luni. Peste 74% au declarat că au ajuns anul trecut în mai puțin de 30 de minute la medicul de familie, față de 80,3% câți menționau acest lucru în 2018.

S-a dublat practic numărul celor care nu știu că au dreptul să-și aleagă medicul de familie, de la 6% în 2018 la 11,7% - anul trecut.

Cel mai des respondenți s-au adresat la medicul de familie pentru o problemă de sănătate. Al doilea motiv este pentru a obține bilet de trimitere la medici de specializare îngustă. 45,7% dintre intervievați au apelat anume din acest considerent și mai rar se adresează la medicul de familie pentru examene profilactice. Pentru promovarea stilului sănătos de viață, medicii de familie au discutat cu pacienții lor cel mai mult despre alimentație (81,4%) și cel mai puțin despre pericolul fumatului (53% în 2019 față de 61,1% în 2018) și a alcoolului (55,1% în 2019 față de 66% - în 2018).

De la 40,6% a scăzut la 34,4% numărul pacienților care au beneficiat de medicamente gratuite, compensate 100 la 100 de către stat. Dar a crescut numărul celor care au contribuit parțial la procurarea medicamentelor compensate de stat. De la 28,6% în 2018 la 36,6% - anul trecut.

Studiul constată o ușoară creștere a gradului de satisfacție al pacienților față de serviciile medicale primare, cu 5,6 puncte procentuale (78,1% - în 2019). Atitudinea medicului a fost respectuoasă în opinia a 89% dintre respondenți.

Marea majoritate, 93,5% dintre respondenți au menționat că nu au plătit pentru serviciile medicale prescrise de medicul de familie la ultima lor vizită, nici oficial și nici neoficial.

În general, însă peste 58 la sută dintre respondenți au spus că au plătit pentru medicamente. Cifra este însă în descreștere față de 2018, când același răspuns îl dădeau 63 la sută dintre respondenți. și aproape 12 la sută – pentru diverse examene și analize de laborator. Doar 4% au menționat că au plătit pentru consultul medicului de familie.

Comunicarea dintre pacient și medicul de familie a rămas practic similară cu cea din 2018. 92,5% dintre respondenți au menționat că medicul a ascultat problema cu care s-a adresat, față de 92% câți au indicat acest în 2018. Aproape 89% au spus că medicul a fost respectuos cu ei față de 90,6 – în 2018 și 83,4% - au afirmat că medicul el-a explicat pe înțelesul lor diagnosticul, planul investigațiilor și tratamentul.

Oamenii de la țară dau note mai bune centrelor de sănătate din localitățile lor, față de cei din municipii și raioane. Proporția se împarte în felul următor: 8,12 – pentru centrele de sănătate din sate, 7,61 – pentru cele din raioane și 7,06 –pentru cele municipale. Ultimele două categorii au note mai mici decât în 2018.

Majoritatea respondenților consideră că sunt necesare schimbări în asistența medicală primară. Aproape 36.3% afirmă că sunt necesare mici schimbări, iar 45,8% - că sunt necesare multe schimbări.

În același timp, aproape jumătate dintre respondenți le recomandă autorităților să doteze cu echipament medical centrele de sănătate, să asigure centrele de sănătate cu medici de familie (39,7%), să elibereze mai multe medicamente compensate și gratuite (37,5%), să asigure cu asistente medicale și alt personal medical (30,4%) și personalul medical să fie bine plătit – 25,5%.

Opinii și experiențe privind asistența medicală spitalicească

41,3% dintre respondenți au spus că au ajuns la spital, apelând la serviciul de urgență. Și doar 29,1% dintre intervievați au declarat că au fost spitalizați în 2019 cu bilet de la medicul de familie. Față de 2018, ponderea celor care au apelat la Salvare pentru a fi spitalizați a crescut cu 2 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor care au primit bilet de trimitere de la medicul de familie s-a diminuat cu 10 puncte procentuale.

Doar 17,6% dintre intervievați au declarat că au avut acces liber la propriul dosar medical, față de 23,5% câți au declarat același lucru în 2018. Până la peste 21% a crescut însă numărul celor care au avut acest acces total sau parțial însă doar în prezența personalului medical (11,4% - 2018). 44,5% au menționat că nu au avut nevoie de dosar, față de 49,2% - în 2018.

Cele mai multe plăți oficiale achitate pe durata aflării în spital, intervievații au menționat că le-au efectuat pentru procurarea de medicamente (48,2%), alte investigații de diagnostic (34,1%), consumabile medicale (23,5%).

Cota respondenților care au menționat că au plătit neoficial bani pentru tratament a ajuns la 36% față de 2018, când aceasta era de 31%%. În schimb, au crescut plățile neoficiale plătite de pacienți în spitalele raionale. 33 la sută dintre respondenți au menționat că au dat bani din buzunar neoficial pentru a beneficia de servicii medicale, cu 7,6 puncte procentuale mai mulți în comparație cu 2018.

În același timp, cele mai multe plăți neoficiale în spital respondenții au declarat că le-au făcut pentru consultul la medic (47,5%), pentru serviciile asistentelor medicale (33,9%), pentru cadouri, suvenire, produse alimentare și alte obiecte (27,1%).

Pacienții au început să ofere mai puține cadouri drept plată neoficială. Astfel, numărul celor care au oferit cadrelor medicale produse alimentare, suvenire sau alte obiecte s-a diminuat cu aproape 17 puncte procentuale în comparație cu 2018 și a ajuns la puțin peste 27%. În spitalele republicane au plătit neoficial 37,8% dintre respondenți, față de 36,6% în 2018.

Cert este că aproape 67% dintre intervievați au oferit plăți neoficiale din proprie inițiativă și doar 4,2% au fost condiționați de către personalul medical.

A scăzut în cota respondenților „foarte mulțumiți” de cunoștințele și calificarea medicilor și asistenților medicali, atitudinea personalului medical și timpul acordat de medicul de salon, a , în schimb în ușoară creștere este atitudinea infirmierelor și personalului de la bucătărie, de la 62,2% în 2018 la 68,8% - în 2019.

Totuși, ponderea celor mulțumiți și foarte mulțumiți de serviciile prestate în spital diferă în funcție de mediul de reședință, de sex și statut – asigurat ori neasigurat. Astfel, respondenții din sate sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de serviciile oferite în spital în proporție de 86% față de 75,3% cât este ponderea celor din orașe. Bărbații sunt mai mulțumiți de serviciile medicale, decât femeile. Proporția este de 84,1% față de 79,5%. Și mai mulți asigurați sunt mulțumiți de servicii, față de neasigurați (82,2% față de 77,2%).

Cu 20,2 puncte procentuale (26,9% în 2019 față de 6,7% în 2018) mai mulți respondenți au indicat condiţiile proaste de igienă în secţii (imposibilitatea de a face duș, curăţenie) drept cea mai serioasă problemă cu care s-au confruntat, în timp ce rata celor care consideră drept problemă serioasă atenţia, atitudinea, înţelegerea acordată pacienţilor din partea personalului medical a scăzut cu tocmai 28,6 puncte procentuale, până la 17,5%.

În medie, nota acordată spitalelor a fost de 8,01 (7,96 în 2018). Spitalele private au obținut nota maximă 9.8 (8,5 în 2018), republicane 8,3 (7,9 în 2018), raionale 7,9 (similar în 2018) și municipale 7,9 (7,5 în 2018).

Printre recomandările sugerate de către pacienți autorităților se numără dotarea tehnică a spitalelor cu aparataj modern, modernizarea acestora, lupta cu corupția și plățile ilegale, precum și asigurarea cu personal medical.

Notă: Barometrul de sănătate la populației din 2019 a cuprins un eșantion de 1.318 persoane din cadrul gospodăriilor individuale din 74 localități rurale și urbane din 18 raioane ale țării (raioane de intervenție și de control) și o supra-eșantionare în municipiile Chișinău și Bălți. Datele au fost colectate în perioada 8 octombrie - 9 noiembrie 2019. 47,4% dintre intervievați au fost femei, iar 53,7 – bărbați. Vârsta medie a respondenților este de 46 de ani. 57,7% dintre respondenți au fost din mediul urban, iar 46,3% - din mediul rural. Aproape 21% dintre respondenți au studii superioare, iar venitul mediu per gospodărie este de 5 mii 75 de lei.

Descarcă „Barometru de sănătate a populației, 2019”


Comentarii
Comentează