Acasă

Centrul pentru politici și analize în sănătate

Studiu: Cât de accesibile sunt medicamentele compensate pentru populația din Moldova și de ce unele preparate vitale pentru anumite boli nu sunt asigurate de către stat

Studiu: Cât de accesibile sunt medicamentele compensate pentru populația din Moldova și de ce unele preparate vitale pentru anumite boli nu sunt asigurate de către stat

22.07.2019 10:23
752
0 Comentarii

Documentul, elaborat în 2015 și revizuit în următorii doi ani nu oferă, între altele, instrumente și ghiduri pentru o evaluare profundă a calității studiilor și datelor incluse în dosar ca dovezi pentru raportare, nu aprobă ghiduri cu privire la aplicarea instrumentelor privind sinteza dovezilor, inclusiv instrucțiuni pentru completarea raportului tehnic de evaluare a medicamentelor propuse pentru includere în Lista Medicamentelor Compensate (LMC). Asta, chiar dacă regulamentul a fost îmbunătățit și oferă mai multă claritate începând cu statutul solicitantului și procedura de depunere a cererii de includere a unui medicament în lista compensatelor și terminând cu stabilirea opțiunilor pentru deciziile Consiliului de evaluare în privința medicamentelor examinate.

Deși au fost efectuate o serie de modificări în ceea ce privește evaluarea, includerea ori excluderea medicamentelor din lista compensatelor, lista propriu-zisă nu a evoluat semnificativ, în comparație cu lista medicamentelor esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății, se precizează în studiu.

De asemenea, nu există o instrucțiune cu privire la arborele de evaluare a dosarelor simplificate pentru medicamentele indicate în schemele de tratament episodic al unor maladii prioritare, frecvent întâlnite în practica medicului de familie, în cabinete de proceduri și la domiciliu. În același timp, deși există norme care solicită avizul Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) pentru includerea medicamentului în LMC, lipsesc reglementările și termenii stabiliți drept standard pentru aceste avize.

Astfel, se lasă loc pentru interpretare voluntară, iar formularea avizului depinde de capacitatea și cunoștințele specialiștilor din Comisia de specialitate în analize caracteristice Evaluărilor Tehnologice Medicale.

Analiza mai constantă că implicarea Comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în procesul de evaluare a cererilor pentru medicamentele pretinse în LMC este prevăzută de Regulament, însă nu se precizează structura și statutul Notei de expertiză elaborată de experții din

Comisiile de specialitate, puterea juridică a acestei note în ierarhia documentelor procesate de Secretariat, precum și ponderea acestei Note în formula de decizie a Consiliului pentru a include sau a exclude un medicament din LMC.

„În linii generale, reglementările în vigoare stabilesc limitele de timp pentru procedurile de examinare a dosarelor depuse. Totuși, în procesul de evaluare nu este clar specificată limita de timp pentru fiecare etapă a itinerarului documentelor - de la depunerea cererii și până la decizia finala”, se menționează în cercetare.

Potrivit aceluiași document, deși Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) este împuternicită cu dreptul de a negocia prețul la medicamentele compensate, în baza unor instrucțiuni privind mecanismul de negociere a acestora, un asemenea document nu este elaborat și nici nu este publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că finanțatorul nu a valorificat încă acest drept.

De asemenea, nu există prevederi cu referire la revizuirea periodică a medicamentelor deja incluse în LMC din perspectiva evoluției profilului produsului farmaceutic sau din perspectiva necesităților sistemului de sănătate.

Cu toate că reglementările de includere a medicamentelor în LMC impun exigențe de asigurare a transparenței, acest criteriu nu este respectat sistematic. Pe paginile-web oficiale ale CNAM și MSMPS nu sunt afișate procesele verbale ale ședințelor de lucru ale Consiliului, Rapoartele tehnice de evaluare a cererii cu dosar, în varianta de interes public, raportul anual de evaluare a accesului populației la medicamente compensate.

Sistemul de evidență a itinerarului cererii pentru medicamentul înaintat pentru compensare nu este unul electronic, accesibil în timp real, dar reprezintă un tabel completat ocazional, în format Word.

„Ca exemplu, informația despre dosarele examinate în anii 2015, 2016 și 2017 este prezentată întru-un singur document, publicat în 2018”.

Acestea sunt printre principalele concluzii ale studiului pe partea de politici publice în ceea ce privește includerea medicamentelor în lista preparatelor compensate de către stat.

Cum percep oamenii accesul la medicamente compensate

Accesul este perceput diferit, iar un criteriu de bază în reprezintă grupele de maladii. Pacienții cu diabet și hipertensiune consideră că, în cazul lor, accesul la medicamente compensate este în general asigurat. În schimb, provocările cu privire la acces sunt mai mari în cazul asigurării cu medicamente compensate și tratament a copiilor cu vârste cuprinse între 0-18 ani.

Studiul a constatat o lipsă de informare în rândul pacienților, dar și a medicilor privind oferirea medicamentelor compensate pentru tratamentul episodic acordat în sala de tratamente/staționar de zi, cabinete de proceduri și la domiciliu, inclusiv pentru copiii de vârsta 0-18 ani, precum și o serie de neconcordanțe admise de unii specialiști privind medicamentele compensate. Astfel, unii medici de profil sau farmaciști informează pacienții că pot beneficia de un anumit medicament compensat, iar medicului de familie îi revine dificultatea de a explica că acest preparat este compensat doar pentru anumite maladii, altele decât cea pentru care s-a adresat pacientul.

În mare parte respondenții apreciază pozitiv schimbările în Lista Medicamentelor Compensate, afirmând că grupul maladiilor incluse s-a lărgit și a sporit varietatea medicamentelor. Doar că unele dintre medicamentele incluse în lista celor compensate nu se găsesc pe piața din RM.

Bariere în prescrierea medicamentelor compensate

Printre acestea se numără suprasolicitarea cadrelor medicale, lipsa specialiștilor, remunerarea proastă a medicilor, lipsa de cultură sanitară și informarea carentă a pacienților, necesitatea consultării primare a specialistului de profil, apoi și eschivarea/refuzul medicilor de a prescrie medicamente compensate.

Toți specialiștii apreciază pozitiv trecerea la prescrierea în rețete a denumirilor comune internaționale, afirmând că practica a diminuat fenomenul influenței companiilor farmaceutice asupra medicilor. În realitate, o parte dintre pacienții noi vin cu indicații (pe rețetă cu creionul sau pe o foiță adițională) de la medic privind denumirile comerciale, iar cei care iau tratamentul de o perioadă mai lungă de timp insistă să li se ofere medicamentele cu care sunt obișnuiți.

Cum își aleg pacienții medicamentele

În funcție de obișnuință (preponderent în cazul pacienților cronici), sfatul medicului/farmacistului; prețul medicamentului; țara producătoare, eficiența preparatului.

Majoritatea respondenților se arată mulțumiți că economisesc bani, pentru că beneficiază de medicamente compensate, dar suportă costuri suplimentare pentru maladii cronice asociate (tratamentul cărora nu este compensat), inclusiv pentru transport.

Unii pacienți întrerup tratamentul, deoarece au senzația că se simt mai bine, dau prioritate tratamentului pentru o altă maladie acută, declară că au obosit/săturat de atâtea medicamente; trecerea la tratamente naturiste; întreruperea contextuală (munca agricolă, migrația, frecventarea unei instituții de învățământ etc.). Specialiștii au invocat două cauze mai frecvent întâlnite de abandon al tratamentului: lipsa resurselor financiare și dispariția (temporară) a medicamentului pe piață.

Printre dificultățile de procurare a medicamentelor compensate se invocă: lipsa farmaciilor în localitățile mici; absența sau insuficiența unor medicamente compensate în farmaciile din sate/orașe mai mici; lipsa medicamentelor la depozit; rețeta completată incorect; ambalajul care nu corespunde cu cantitatea de medicamente prescrise etc.

Totodată, majoritatea medicilor nu cunosc detalii privind procesul de selectare a medicamentelor pentru lista celor compensate, însă agenții economici au punctat câteva lacune în acest sens: încălcarea termenului limită pentru examinarea dosarelor, lipsa transparenței privind criteriile prioritate luate în considerare, lipsa transparenței decizionale și financiare, neacceptarea în LMC a preparatelor cu efect combinat, diferite dificultăți privind înregistrarea prețului.

Marea majoritate a respondenților, inclusiv factori de decizie, nu au putut spune care sunt documentele ce se referă la includerea medicamentelor în lista celor compensate și consumul acestora. Unii dintre ei au menționat că este suficientă informația deja făcută publică.

Recomandări

Autorii studiului vin cu o serie de recomandări pentru schimbările care ar trebui operate în domeniul de politici publice și la nivel tehnic. Aceștia consideră că este necesară informarea populației privind categoriile care pot beneficia de medicamente și sursele de unde se pot informa. De asemenea, este necesară o comunicare mai eficientă cu medicii de familie și stabilirea unui mecanism mai clar și mai ușor de identificare și prescriere a medicamentelor compensate în cazurile episodice, astfel ca medicii să fie siguri pe acțiunile lor și să se evite erorile.

Studiul a constatat necesitatea revizuirii LMC din perspectiva excluderii preparatelor care nu se găsesc pe piață. De asemenea, în opinia unor specialiști, în selectarea medicamentelor trebuie să se pună accentul pe compensarea cel puțin parțială a medicamentelor vitale pentru mai multe grupuri de maladii. Maladiile rare ar trebui să fie incluse prioritar și să existe o abordare specială în compensarea acestora, în special pentru tratamentele de lungă durată.

Implementarea sistemului informațional ar diminua semnificativ provocările în prescrierea medicamentelor compensate și ar facilita lucrul medicului de familie.

Notă: În 2017, piața farmaceutică din Republica Moldova se estima la 2,7 miliarde de lei, iar cantitatea de medicamente procurate, prin achiziții publice, în același an a fost de 451,2 milioane de lei. Totodată, cheltuielile pentru medicamentele compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală a fost de 523,9 milioane de lei, ceea ce a constituit 19,4% din totalul pieței farmaceutice estimate. Din analiza acestor cifre raportate public se poate afirma că aproximativ 1,7 miliarde de lei ar reprezenta cheltuielile din buzunar ale populației pentru procurarea medicamentelor prin rețeaua farmaciilor comunitare.

În același timp, în Republica Moldova ponderea cheltuielilor publice pentru medicamente din totalul cheltuielilor pentru medicamente este foarte mică și constituia în 2015 - 6,2% , în comparație cu 65,6%, cât era media pentru țările Uniunii Europene.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sporirea accesului populaţiei la medicamente”, implementat de  Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS)  cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova/Departamentul Sănătate Publică. Informaţiile prezentate și concluziile emise de acest studiu aparţin în exclusivitate autorilor și nu sunt împărtăşite neapărat de Fundaţia Soros-Moldova. 

Studiul poate fi accesat aici


Comentarii
Comentează