Acasă

Центр политики и исследований в здравоохранении

Cum gestionăm urgențele de sănătate publică de importanță internațională: Republica Moldova a rămas la nivelul țărilor din Asia Centrală

Cum gestionăm urgențele de sănătate publică de importanță internațională: Republica Moldova a rămas la nivelul țărilor din Asia Centrală

04.10.2022 14:49
4652
0 Comentarii

În ultimii 10 ani Republica Moldova nu a avansat deloc în domeniul urgențelor de sănătate publică de importanță internațională. Chiar dacă a avut parte de recomandări ale experților externi în urma unei evaluări externe, autoritățile de la Chișinău au preferat să nu atragă atenția la sfaturile lor, iar acest lucru a fost una dintre cauzele care au determinat intrarea Republicii Moldova în pandemia Covid-19 slab pregătită.

Deși în anul 2008 Guvernul a aprobat un plan de acțiuni de punere în aplicare a Regulamentului Sanitar Internațional al OMS, acesta a expirat în 2012 și abia în 2021 Executivul de la Chișinău a elaborat un nou document. Elaborarea acestui nou plan a determinat Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) să analizeze ce s-a întâmplat în această perioadă și de ce țara noastră a evitat să-și îndeplinească angajamentele asumate la nivel internațional în ceea ce privește măsurile de răspuns în cazul evenimentelor și urgențelor de sănătate publică de importanță internațională.

Ce este Regulamentul Sanitar Internațional

Regulamentul Sanitar Internațional (RSI) este un acord internațional prin care toate statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății se obligă să acționeze conform acelorași reguli pentru a asigura siguranța sănătății și a nu admite răspândirea internațională a bolilor și urgențelor de sănătate publică.

Acest acord a fost aprobat prima dată în 1969 și avea ca scop asigurarea unei securități maxime împotriva răspândirii internaționale a bolilor. Prima ediție a RSI se referea însă numai la trei boli infecțioase: holera, pesta și febra galbenă și nici nu dispunea de mecanisme eficiente pentru a face față riscurilor de sănătate publică tot mai mari și variate asociate cu creșterea în a doua jumătate a secolului XX a călătoriilor și a comerțului. Astfel, pe data de 23 mai 2005, la a 58-a Adunarea Mondiala a Sănătății a fost adoptat Regulamentul Sanitar Internațional revizuit, care a intrat în vigoare la data de 15 iunie 2007. Până în prezent 196 țări ale lumii, inclusiv Republica Moldova, au aderat și și-au asumat responsabilitatea implementării la nivel național a prevederilor RSI (2005).

Regulamentul este constituit din zece părți, are 66 de articole și nouă anexe. „Scopul și domeniul de activitate al Regulamentului este de a preveni, a proteja, a controla și a acționa printr-un răspuns de sănătate publică împotriva răspândirii internaționale a bolii, în funcție de și în limitele riscului pentru sănătatea publică și să evite interferențe inutile cu traficul și comerțul internațional”, se menționează în articolul 2. Totodată, RSI (2005) stabilește un singur set de proceduri pentru măsurile de sănătate publica în aeroporturile internaționale, porturile și în punctele de frontieră terestre (rutiere și feroviare) desemnate.

Prin prevederile RSI, OMS cere tuturor statelor părți să dezvolte și să mențină capacități de a detecta, evalua, notifica și raporta către OMS toate evenimentele ce pot constitui o urgență de sănătate publică de importanță internațională și să răspundă la cererile de verificare a informațiilor referitoare la astfel de evenimente. Prin „urgență de sănătate publică de importanță internațională” se are în vedere un eveniment extraordinar care, conform Regulamentului, „constituie un risc de sănătate publică pentru alte state prin răspândirea internațională a bolilor și poate cere un răspuns internațional coordonat”.

Mai trebuie menționat că măsurile ce pot fi luate în cazuri de urgență pot fi temporare sau permanente și că acestea pot fi aplicate asupra persoanelor, bagajelor, mărfurilor, containerelor, navelor, aeronavelor, vehiculelor terestre, bunurilor sau coletelor poștale.

Acest Regulament este obligatoriu?

Expertul care a elaborat studiul „Implementarea Regulamentului Sanitar Internațional (2005) în Republica Moldova”, Mihail Pîsla, din cadrul Școlii de Management în Sănătate Publică, subliniază că RSI (2005) a fost încheiat prin consens și trebuie privit ca un echilibru între dreptul țărilor la suveranitate și datoria lor comună de a realiza măsuri pentru a preveni răspândirea bolilor la nivel internațional. „Prin urmare, deși RSI (2005) nu include în sine niciun mecanism de impunere, un factor puternic de a asigura implementarea RSI (2005) îl servesc consecințele neaplicării sau neconformării cu prevederile Regulamentului, care pot fi: afectarea reputației în ochii altor state, creșterea morbidității și mortalității, restricții unilaterale privind călătoriile și comerțul, tulburări economice și sociale, nemulțumirea populației, etc.”. 

Printre stimulentele de a respecta acest regulament sunt enumerate mai multe beneficii, printre care ghidarea în dezvoltarea capacităților de bază necesare pentru evaluarea rapidă, raportarea și răspunsul la riscuri de sănătate publică și la urgențe de sănătate publică de importanță internațională; ghidarea în timpul proceselor de verificare a izbucnirilor, incluzând managementul informațiilor în situații de urgență; recomandări de limitare a izbucnirilor atunci când este necesar; un cadru pentru evaluarea împreună a riscului și o comunicare coordonată a riscului, cât și pentru activitățile de limitare și control în timpul urgențelor; precum și accesul la Rețeaua de Alertă și Răspuns Global, înființată pentru suportul managementului urgențelor de sănătate publică de importanță internațională.

RSI (2005) în Republica Moldova

În ceea ce privește Republica Moldova, Guvernul de la Chișinău a aprobat în anul 2008 o hotărâre privind Planul de acțiuni „privind punerea în aplicare a Regulamentului Sanitar Internațional  în Republica Moldova”. Documentul este constituit din două părți: partea generală, care stipulează acțiunile și deleagă responsabilitățile și nemijlocit Planul, care include 31 de acțiuni care urmau a fi realizate de 10 ministere și alte autorități ale administrației publice centrale și anume (denumirea este expusă în redacția inițială a documentului): Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne,  Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale,  Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor, Ministerul Culturii și Turismului, Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri, Administrația de Stat a Aviației Civile și Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Pentru fiecare instituție au fost stabilite sarcini în funcție de domeniul de competență. Concret pentru Ministerul Sănătății documentul prevedea că acesta va desemna Punctul Focal Național pentru RSI, va asigura și coordona elaborarea, implementarea și monitorizarea standardelor de identificare, informare, confirmare, notificare și organizare a măsurilor de răspuns în cazul urgențelor de sănătate publică, va prezenta anual Guvernului, pe baza informației primite de la ministere și alte autorități administrative centrale, rapoarte referitoare la implementarea RSI (2005), etc. Ca Punct Focal Național a fost desemnat Centrul Național Științifico-Practic de Medicină Preventivă (predecesorul actualei Agenții Naționale pentru Sănătate Publică).

Un an mai târziu, în 2009, a fost adoptată și Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice, care prevede că Ministerul Sănătății este responsabil de „notificarea Organizației Mondiale a Sănătății privind implementarea Regulamentului sanitar internațional (2005), de coordonarea elaborării, implementării și monitorizării standardelor de identificare, de informarea, confirmarea, notificarea și organizarea măsurilor de răspuns în cazul evenimentelor de sănătate publică supuse raportării conform prevederilor regulamentului menționat”.

Obligativitatea implementării RSI (2005) de către Republica Moldova se regăsește și în Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, tratat internațional de importanță strategică care a fost ratificat de Parlament la 2 iulie 2014.

Pe parcursul anilor o serie de acte normative ale Ministerului Sănătății au făcut referire la regulamentul sanitar internațional, însă în februarie 2020, în legătură cu apariția pericolului și creșterea riscurilor declanșării unei epidemii prin Covid-19, a fost convocată Comisia națională extraordinară de sănătate publică, care a aprobat mai multe acțiuni orientate spre diminuarea riscurilor și fortificarea capacităților de răspuns. Una din activitățile aprobate a fost punerea în sarcină MSMPS reactualizarea Planului privind implementarea Regulamentului sanitar internațional (RSI 2005), care însă din diferite motive nu a fost realizată. S-a revenit la această chestiune mai târziu, când în Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, precum și în Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății pentru anul 2022, aprobat prin ordinul MS la 24 decembrie 2021, a fost inclusă activitatea „Elaborarea și aprobarea Planului intersectorial privind implementarea Regulamentului sanitar internațional (2005)”.

Cum a implementat Republica Moldova prevederile RSI

OMS a stabilit că monitorizarea și evaluarea implementării RSI la nivel național va avea patru componente. Prima este raportarea anuală sau autoevaluarea fiecărui stat membru, fiind o componentă obligatorie în acest proces. Celelalte trei tipuri de monitorizări sunt voluntare, dar recomandate pentru a spori obiectivitatea în aprecierea nivelului de implementare: evaluarea externă comună, evaluarea după acțiune și exerciții de simulare.

Potrivit studiului citat, în Republica Moldova până în prezent implementarea RSI a fost monitorizată și evaluată în cadrul autoevaluărilor anuale obligatorii (SPAR), concomitent a avut loc și o evaluare externă comună (JEE). Autorul studiului a obținut și a analizat rezultatele autoevaluării pentru anul 2014, din care a reieșit că Republica Moldova a răspuns „Da” la 177 (74%) întrebări, adică rata de implementare a regulamentului a fost de 74% conform rezultatelor autoevaluării. La 62 întrebări (26%) răspunsul a fost  „Nu” sau „Nu se cunoaște”. „Analiza nivelului de implementare pe secțiuni (capacități de implementare evaluate), a demonstrat că cea mai mare rată de activități nerealizate revine următoarelor domenii: „Capacitatea resurselor umane”- 80%, „Comunicarea riscurilor”- 50% și „Pregătirea” – 42%”, a observat Mihail Pîsla.

Ultimul raport de autoevaluare demonstrează că rata medie de implementare a RSI în Republica Moldova în anul 2021 este de 60%, inclusiv cea mai mare rată de implementare a fost apreciată cu 80% pentru capacitățile „Coordonarea RSI, funcțiile Punctului Focal Național pentru RSI și susținerea acestuia” și „Supravegherea”, la 4 capacități a fost atribuită rata de realizare 70-73%, la altele patru - 60-67%, la una - 56%, la trei - 40% și cea mai mică rată de implementare (30%) a fost atribuită componentei „Resurse umane”, arată datele analizate în studiu. Totodată, analiza ratelor de implementare atribuite fiecărui indicator în parte indică că din numărul total de 35 indicatori, unul a fost apreciat cu 100% realizare, 14 indicatori – cu 80%, 10 – cu 60%, 9 – cu 40% și unul cu 30% realizare.

Analiza ratelor de implementare a capacităților RSI în ultimii 5 ani (2017-2021) demonstrează un nivel stabil de realizare egal în mediu cu 60% în fiecare an, fără careva semne de progres.

 

În comparație cu alte state din spațiul Biroului European OMS, țara noastră este plasată pe ultimele locuri fiind urmată numai de Tadjikistan și Kîrgîzstan.

 

Evaluarea externă, ascunsă la Chișinău

În ceea ce privește evaluarea externă, aceasta se face o dată la 4-5 ani și prevede evaluarea a patru componente: „Prevenirea”, „Detectarea”, „Răspunsul” și „Pericole asociate cu RSI și puncte de intrare”. Fiecare componentă conține mai multe domenii tehnice supuse evaluării, numărul total al cărora este de 19, și anume: Legislația națională, politicile și finanțarea; Coordonarea, comunicarea și susținerea  RSI; Rezistența anti-microbiană; Boli zoonotice; Siguranța alimentară; Biosiguranță și biosecuritate; Imunizarea; Sistemul național de laboratoare; Supravegherea; Raportarea; Resurse umane; Pregătirea pentru urgențe; Operațiunile de răspuns la urgențe; Legătura autorităților de sănătate publică cu cele de securitate; Contramăsuri medicale și desfășurare de personal; Comunicarea riscurilor; Puncte de intrare; Evenimente chimice; Urgențe radiologice.

„La începutul anului 2018 Republica Moldova, în persoana Ministerului Sănătății, a solicitat de la OMS suportul privind evaluarea externă comună a capacităților naționale ce țin de implementarea RSI (2005) (...) În perioada 1-5 octombrie 2018, Republica Moldova a fost vizitată de o misiune OMS, alcătuită din 11 experți internaționali, care, în comun acord cu experții naționali și ținând cont de rezultatele autoevaluării efectuate anterior, au evaluat capacitățile Republicii Moldova privind implementarea RSI (...) Rezultatele evaluării au fost expuse într-un raport comprehensiv în care au fost indicate și argumentare scorurile pentru fiecare indicator, au fost făcute constatările privind nivelul de implementare a capacităților de implementare a RSI, precum și au fost înaintate propuneri orientate spre ameliorarea situației, amplificarea măsurilor de implementare a RSI (2005) și fortificarea nivelului de pregătire și răspuns la urgențele de sănătate publică, în special celor care pot constitui interes internațional. Totodată, este de menționat că raportul respectiv, în pofida prevederilor metodologiei de evaluare JEET și din motive neclare n-a fost tradus și făcut public de către Ministerul Sănătății, fiind publicat numai pe site-ul OMS de unde a fost accesat și analizat în procesul prezentului studiu”, se menționează în studiu.

În raportul publicat de Centrul PAS se precizează că analiza rezultatelor evaluări externe indică faptul că în 2018, în total, au foste evaluate patru componente, 19 domenii tehnice și 49 indicatori. „Din numărul total de indicatori 17 sau 34% au fost apreciați cu scorul 2 (capacități limitate), 24 indicatori sau 49% au fost apreciați cu scorul 3 (capacități dezvoltate), 7 indicatori sau 14% au fost apreciați cu scorul 4 (capacități demonstrate) și numai un singur indicator a fost apreciat cu cel mai înalt scor, scorul 5 sau capacități durabile. Totodată, nici un indicator n-a fost apreciat cu scorul 1 sau lipsa capacităților de implementare a RSI”, arată datele analizate în cadrul studiului.

Echipa de evaluare externă, paralel cu elucidarea problemelor cu care se confruntă Republica Moldova în procesul de implementare a RSI (2005) a înaintat și 70 propuneri concrete și argumentate orientate spre ameliorarea situației în fiecare domeniu tehnic de implementare în parte, care, la fel, au rămas publicate doar pe site-ul OMS. Totodată, patru recomandări generale au fost înaintate autorităților de la Chișinău: 

1) Adoptarea unui plan național de acțiune pe 5 ani pentru consolidarea capacităților de bază RSI, bazat pe contextul național și o evaluare națională a riscurilor și nevoilor, cu o definiție clară a finanțării și un interval de timp pentru fiecare acțiune.

2) Elaborarea unui program de formare în managementul situațiilor de urgență în sănătate publică integrat într-un plan de protecție civilă în mai multe etape pentru a pregăti și instrui toate sectoarele de la nivel local până la nivel național, punând accentul pe munca în comun, colaborare, proceduri standard și înțelegere a modului de funcționare a întregului sistem.

3) Adoptarea și implementarea abordărilor „O sănătate și toate pericolele” (One Health și All Hazards) în toate agențiile guvernamentale și între ministere.

4) Actualizarea sistemelor electronice de supraveghere a bolilor transmisibile și a evenimentelor de sănătate publică, și implementarea soluțiilor IT pentru colectarea și comunicarea datelor.

Comparația cu alte state

În scopul aprecierii mai aprofundate a nivelului de implementare a RSI ale Republicii Moldova rezultatele evaluării externe au fost comparate cu rezultatele evaluării identice efectuate aproximativ în aceiași perioadă (2016-2018) în câteva țări din spațiul post sovietic - Armenia, Kîrgîzstan, Turkmenia, Lituania, Letonia. Analiza comparativă a demonstrat că în Republica Moldova a fost înregistrată cea mai mare rată (34%) de indicatori apreciați cu scorul 2 (Capacități limitate) și cea mai mică rată de indicatori (2%) apreciați cu scorul 5 (Capacități durabile).

Nicio țară nu îndeplinește toate cerințele, dar Republica Moldova rămâne printre ultimele

În concluzie, deși menționează importanța Regulamentului Sanitar Internațional, studiul analizat subliniază că nicio țară, inclusiv cele dezvoltate, nu dispune la moment de întreaga gamă de capacități prevăzute de RSI (2005), chiar dacă activitățile de implementare a Regulamentului sunt actuale și prioritare pentru majoritatea țărilor membri a OMS, în special după ce am trecut prin pandemia Covid-19.

În același timp, în primii ani după intrarea în vigoare a RSI (2005) Republica Moldova a întreprins un șir de pași productivi și a obținut progrese substanțiale în procesul de implementare a Regulamentului, în special în partea ce se referă la armonizarea cadrului legislativ național la prevederile RSI (2005). „Însă ulterior, în special după expirarea termenilor de realizare prevăzuți în Planul de implementare a RSI (2005) intensitatea activităților de implementare treptat s-a diminuat simțitor și la moment Republica Moldova înregistrează un număr considerabil de restanțe privind implementarea RSI (2005). În pofida restanțelor privind implementarea în Republica Moldova a RSI (2005), rata de implementare a măsurilor prevăzute de Regulament, conform rapoartelor anuale de autoevaluare din ultimii 5 ani (2017-2021), nu se mărește, rămânând constantă la nivelul de 60%, fapt care plasează Republica Moldova pe ultimele locuri privind nivelul de implementare a RSI (2005) comparativ cu majoritatea țărilor din spațiul Biroului Regional OMS pentru Europa”, concluzionează Mihail Pîsla, expertul care a elaborat studiul în cadrul unui proiect implementat de Centrul PAS.

O altă concluzie ține de evaluarea externă, de care cei responsabili nu au ținut cont, ba nici nu au făcut publice rezultatele documentului. Acest lucru a determinat inclusiv faptul că țara naostră a intrat în perioada pandemiei cu mult mai slab pregătită: „În pofida metodologiei de evaluare externă a OMS, care prevede publicarea obligatorie a raportului final de evaluare, precum și în pofida faptului că era de așteptat că autoritățile din Republica Moldova vor utiliza în volum maximal posibil informația din raport, acest nu lucru nu a avut loc. Raportul din motive neclare nu a fost nici tradus din limba engleză, nici făcut public, iar careva activități bazate pe recomandările înaintate orientate spre amplificarea implementării RSI (2005) nu au fost identificate. Ca urmare, Republica Moldova a ratat oportunitatea de a folosi concluziile și recomandările înaintate de misiunea de evaluare a OMS pentru a ameliora și îmbunătăți situația privind implementarea a RSI (2005). 

Nerealizarea propunerilor recomandate în urma evaluării externe comune a dus la faptul că Republica Moldova a intrat în pandemia Covid-19, în special la etapa inițială, cu mult mai slab pregătită decât în cazul dacă propunerile respective ar fi fost realizate”.

Sursa: SanatateInfo.md


Комментарии
Добавить комментарий